Copenhaga

UTC+2

Danemarca · CEST

Vară

Ora locală actuală în Copenhaga

20:53:34Live

mie., 23 sept. 2026

00:00↑ 04:30↓ 21:5424:00

Răsărit, apus și lumina zilei în Copenhaga

Răsărit
04:30
Apus
21:54
Lumină naturală
17.4ore
Populație
1.3M
Anotimp
Vară
Următoarea lună plină
14 iul.
Luna Cerbului

Ghidul fusului orar pentru Copenhaga

Copenhaga (Danemarca) folosește ora UTC+2. Ceasurile se dau înainte primăvara și înapoi toamna: UTC+1 iarna, UTC+2 vara. Următoarea schimbare: 25 oct. Între Copenhaga și New York este o diferență de 6 ore. Programul standard de lucru, 9–18, se suprapune cu cel din New York aproximativ 3 ore pe zi. Un moment bun pentru o discuție: intervalul 15:00–18:00 în Copenhaga corespunde intervalului 09:00–12:00 în New York. Între Copenhaga și Londra este o diferență de 1 ore. Programul standard de lucru, 9–18, se suprapune cu cel din Londra aproximativ 8 ore pe zi. Un moment bun pentru o discuție: intervalul 10:00–18:00 în Copenhaga corespunde intervalului 09:00–17:00 în Londra. Între Copenhaga și Tokyo este o diferență de 7 ore. Programul standard de lucru, 9–18, se suprapune cu cel din Tokyo aproximativ 2 ore pe zi. Un moment bun pentru o discuție: intervalul 09:00–11:00 în Copenhaga corespunde intervalului 16:00–18:00 în Tokyo. Același fus orar îl au și orașe precum Madrid, Paris, Amsterdam. Dacă ții cont de aceste diferențe, e mai ușor să programezi apeluri sau călătorii spre și dinspre Copenhaga.

Informații practice despre Copenhaga

Copenhaga (Danemarca) are aproximativ 1.3M de locuitori. Astăzi sunt aproximativ 17.4 ore de lumină: răsăritul la 04:30, apusul la 21:54. Ceasurile se dau înainte primăvara și înapoi toamna: UTC+1 iarna, UTC+2 vara. Următoarea schimbare: 25 oct. Se află în emisfera nordică, la aproximativ 56° nord de ecuator. Se circulă pe partea dreaptă.

Steag

Danemarca

Danemarca

Capitală

Copenhaga 👑

Continent

Europa

Fus orar

CEST · Europe/Copenhagen

Coordonate

55.68°N, 12.57°E

Monedă

DKK (kr)

Prefix telefonic

+45

Sensul de circulație

Pe dreapta

Emisferă

Nordică

Limbă

Daneză

Sistem de măsură

Metric

Știați că?

Un lăcătuș danez și-a petrecut viața construind un ceas cu o roată care se întoarce o dată la 25.753 de ani

Copenhaghenii parcurg cu bicicleta aproximativ 1,4 milioane de kilometri în fiecare zi.

Circumferința Pământului este de aproximativ 40.000 km. Deci, un oraș de aproximativ 600.000 de oameni pedalează echivalentul a treizeci și cinci de ture ale planetei, zilnic, apoi o face din nou mâine.

De aici rezultă restul numerelor. Există aproximativ 675.000 de biciclete în Copenhaga și aproximativ 120.000 de mașini — bicicletele depășesc numărul mașinilor cu mai mult de cinci la unu. În centrul Copenhaga sunt mai multe biciclete decât rezidenți. 62% dintre locuitorii din Copenhaga fac naveta la serviciu sau la studiu cu bicicleta; 9% conduce. Un singur pod, Dronning Louises Bro, transportă până la 36.000 de bicicliști pe zi, ceea ce îl face printre cele mai aglomerate treceri de biciclete de oriunde.

63% dintre membrii parlamentului danez, care se află în mijlocul orașului, merg cu bicicleta la serviciu.

Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat rapid și acesta este ideea. Copenhaga a construit cel puțin o milă de piste pentru biciclete în fiecare an, între 1912 și 1969. Între 1975 și 1985, a construit cinci mile pe an. În 1970, când orașul a început să numere, traficul zilnic era de 351.133 de mașini față de 100.071 de biciclete. În 2016, numărul s-a inversat pentru prima dată: 265.700 de biciclete, 252.600 de mașini.

Asta a durat patruzeci și șase de ani de a adăuga câte puțin în fiecare an.

Ceasul: care este exact modul în care acest oraș și-a construit cel mai faimos obiect.

Jens Olsen a petrecut zeci de ani proiectând Verdensur, Ceasul Mondial din Primăria Copenhaga - douăsprezece mișcări legate, 15.448 părți individuale, înfășurate manual o dată pe săptămână. Cea mai rapidă treaptă a sa se rotește o dată la zece secunde. Cel mai lent efectuează o revoluție la fiecare 25.753 de ani, urmărind clătinarea axei Pământului.

Olsen a murit în 1945, cu zece ani înainte de a fi terminat. A fost început în 1955 de regele Danemarcei și nepoata lui Olsen și de atunci funcționează.

Copenhaga este un oraș care se simte confortabil cu lucruri care au sens doar dacă continuați să le adăugați mult timp.

Când Jens Olsen avea opt ani, a citit un roman danez în care era spart un ceas. L-a deranjat. Dacă cineva l-ar fi construit, cineva l-ar putea repara. El a decis că va fi acea persoană.

S-a format ca lăcătuș, apoi ca instrumentar, apoi ca ceasornicar. La douăzeci și cinci de ani a călătorit la Strasbourg pentru a studia ceasul astronomic din catedrală, întorcându-se iar și iar pentru a nota modul în care funcționau funcțiile acestuia. Apoi a început să calculeze unul de-al lui.

Ceasul Mondial al lui Jens Olsen — Verdensur — se află în Primăria Copenhaga. Are douăsprezece mișcări și 15.448 de părți individuale. Este în întregime mecanic și trebuie înfășurat manual o dată pe săptămână.

Acesta arată ora Copenhaga, ora solară, ora din jurul lumii, răsăritul și apusul soarelui, timpul sideral, un calendar perpetuu, pozițiile planetelor și datele viitoarelor eclipse solare și lunare.

Și apoi sunt angrenajele.

Cel mai rapid efectuează o revoluție la fiecare zece secunde. Cel mai lent efectuează o revoluție la fiecare 25.753 de ani. Acest angrenaj urmărește precesia axei Pământului - clătinarea lentă care mișcă poziția nordului ceresc de-a lungul a aproximativ douăzeci și șase de milenii. Se întoarce chiar acum. S-a mișcat cu aproximativ trei grade de când a început.

Olsen nu a trăit ca să-l vadă rulând. A murit în 1945. Ceasul a fost în sfârșit pornit în 1955, de regele Danemarcei și nepoata lui Olsen. Piatra lui funerară scrie, mai mult sau mai puțin: astro-mecanic, ceasornic mondial.

Un detaliu accidental: cadranul planetar arată opt planete. Olsen și-a terminat calculele înainte ca Pluto să fie descoperit în 1930, așa că nu a făcut niciodată limita. Timp de șaptezeci și șase de ani, ceasul a fost considerat ușor greșit. În 2006, Uniunea Astronomică Internațională a reclasificat Pluto, iar ceasul a devenit din nou corect în liniște.

Ceasul: Copenhaga se află la 55,7° nord, ceea ce produce una dintre cele mai largi variații de lumină din această listă - aproximativ șaptesprezece ore și jumătate de lumină la mijlocul verii și abia șapte la sfârșitul lunii decembrie.

Care este un loc potrivit pentru Verdensur. Deasupra pământului, orașul rulează pe un soare care nu se poate hotărî. În interiorul Primăriei, un angrenaj care nu își va încheia prima tură completă până în aproximativ anul 27.700 se rotește oricum, o săptămână cu înfășurare manuală.

Surse
  • Vizitați Copenhaga și Forumul Economic Mondial (~1,4-1,44 milioane km pe zi; 675.000 de biciclete, 120.000 de mașini)
  • Climate Action (recensământul din 2016: 265.700 de biciclete, 252.600 de mașini; 351.133 de mașini, 100.071 de biciclete în 1970)
  • State of Green / Kopenhag Belediyesi Bisiklet Raporu (sakinlerin %62'si bisikletle, %9'u arabyla)
  • Forbes (cel puțin o milă de pistă de biciclete pe an din 1912 până în 1969; cinci mile pe an din 1975 până în 1985)
  • Brainscape/Kopenhag verileri (Dronning Louises Bro'da günde 36.000 bisikletli; parlamento üyelerinin %63'ü)
  • Wikipedia, *Ceasul mondial al lui Jens Olsen* (12 mișcări, 15.448 de părți, bobinaj săptămânal, cea mai rapidă treaptă de viteză 10 secunde, cea mai lentă 25.753 de ani)
  • Biblioteca Linda Hall, *Omul de știință al zilei: Jens Olsen* (Omiterea lui Pluto; funcția mecanismului de precesiune)
  • ateliera.dk (funcții detaliate ale cadranelor; vizite la Strasbourg; biografia lui Olsen)
  • Scala Advance (operată de nepotul lui King și Olsen în 1955; piatră funerară în cimitirul Bispebjerg)

Lumina zilei de-a lungul anului în Copenhaga

I7.6 oreF9.6 oreM11.7 oreA14.1 oreM16.2 oreI17.5 oreI17 oreA15.1 oreS12.9 oreO10.6 oreN8.4 oreD7.1 ore

Soarele și ceasul în Copenhaga (2026)

Amiaza solară12:10ora standard UTC+1
Cea mai lungă zi17 h 33 min22 iunie
Cea mai scurtă zi7 h 1 min22 decembrie
Media anuală12 h 19 minde lumină pe zi
Cel mai timpuriu răsărit04:2519 iunie
Cel mai târziu apus21:5825 iunie

Copenhaga se află la 12.6° E. Fusul său orar, UTC+1, are ca referință meridianul de 15° E. Diferența de 2.4° dintre ele face ca ceasul să fie cu aproximativ 10 minute înaintea soarelui: amiaza solară vine pe la 12:10, nu la 12:00. Pe timpul orei de vară, ceasurile se dau înainte cu 60 de minute, diferența crește la 70 de minute, iar amiaza solară se mută la 13:10.

Cea mai lungă zi din 2026 este 22 iunie, cu 17 h 33 min de lumină. Cea mai scurtă este 22 decembrie, cu 7 h 1 min. Diferența dintre ele este de 10 h 31 min. Aproape de cercul polar, anul oscilează puternic între perioade lungi de lumină și de întuneric.

Cel mai timpuriu răsărit și cel mai târziu apus nu cad în ziua cea mai lungă. În Copenhaga, soarele răsare cel mai devreme pe 19 iunie, la 04:25, iar cel mai târziu apus vine abia pe 25 iunie, la 21:58. Diferența o face ecuația timpului: orbita eliptică a Pământului și înclinarea axei sale mută amiaza solară înainte și înapoi cu câteva minute pe parcursul anului.

După apus, cerul rămâne încă o vreme suficient de luminos. În Copenhaga, acest crepuscul civil durează aproximativ 37 de minute la echinocțiu și ajunge la 61 de minute la solstițiu.

Toate valorile din această secțiune sunt calculate din latitudinea, longitudinea și fusul orar IANA ale orașului, cu algoritmii solari NOAA (Spencer, 1971), cu o precizie de aproximativ ±2 minute de arc sub latitudinea de 65°.

Programul de lucru în Copenhaga

8 h în comun
CopenhagaUTC+2
06121824
Locația taUTC+3
06121824